Ungurul deghizat in roman/sub o ie romaneasca e camasa ungureasca?

Consulul general ungur al Romaniei la Muenchen, ascuns sub nume romanesc Anton Niculescu, suspectat ca fiind agent sub acoperire al Budapestei in Ministerul Afacerilor Externe (vezi articol Cotidianul http://www.cotidianul.ro/agresiunea-budapestei-m-r-ungureanu-legaturi-dubioase-cu-serviciile-secrete-unguresti-174175/), este un cunoscut antiroman, sau actiunile sale sunt profund antiromanesti. Este jignitor ca acest individ sa poarte costume traditionale romanesti, dupa ce, in anul 2014 a organizat Ziua Nationala a Romaniei pe data de 2 Decembrie, tinand se pare doliu ca toti maghiarii in ziua de 1 Decembrie. Acest individ, este cunoscut ca a dat jos de pe peretii consulatului din Muenchen costumele traditionale romanesti, gasindu-le nepotrivite intr-o locatie care apartine Romaniei in ziua vizitei ministrului Bogdan Aurescu. Este o jignire cum acest individ pozeaza in mare roman dupa ce si-a batut joc de romani ani la rand trimitandu-i sa isi faca nevoile in boschetii din jurul consulatului, pentru ca, marele manager ungur nu a fost in stare sa ceara proprietarului cladirii sa faca cateva modificari utile unui WC civilizat, desi chiria este de ordinul zecilor de mii de euro. Domnule Niculescu. cum aveti neobrazarea sa va pozati ca roman cand stiti foarte bine ca pana si cu copiii vorbiti mai mult ungureste? De ce pana la desconspirarea actiunilor dumneavoastra antiromanesti nu ati binevoit macar o singura data incepand cu anul 2012 sa imbracati un costum traditional romanesc? De ce a fost nevoie sa vina  de la Bucuresti Milena Mihaescu(scuze daca am stalcit numele)de la cabinetul ministrului Bogdan Aurescu sa puna pe pereti costumele traditionale romanesti?
V-au sfatuit serviciile sa pozati in mare roman ca sa uitam antiromanismul actiunilor dumneavostra de la Muenchen?
 Nu domnule Niculescu, tot ungur ramaneti chiar daca va tot deghizati cu nume romanesti sau costume traditionale romanesti si va bateti cu pumnul in piept ca sunteti mare roman. Nu veti fi niciodata, pentru ca, gena, sangele, si mai ales istoria actiunilor dumneavoastra va tradeaza, iar ce ati rezolvat pentru romanii din Germania, ati rezolvat sub presiunea romaneasca.(2012-2013 sunt anii in care ati "rezolvat" dupa propria pricepere, adica umilinta si batjocora pentru romani)
PS: ministrul Bogdan Aurescu si colegii sai din minister nu considera actiunile colegului Niculescu ca fiind antiromanesti, asteptand poate ca steagul de la incinta consulatului sa fie schimbat cu cel maghiar pentru a lua atitudine.


Anton Niculescu, Consulul general al Romaniei la Muenchen, incearca sa creeze imaginea de roman adevarat 

Anton Niculescu cel mai mare roamn

Sub o ie romaneasca e camasa ungureasca?

Santaj penal al MAE, la un sondaj de opinie

Incepand cu data 17.07.2014, pana pe 31.07.2014 ne propunem sa luam pulsul diasporei romanesti cu privire la activitatea si serviciile oferite de Consulatul General al Romaniei la Munchen, ca urmare a unor sesizari ale romanilor din Bayern si Baden Wuerttenberg, Pe pagina http://diaspora-romaneasca-bayern.blogspot.de, veti gasi doua sondaje iar nemultumirile care necesita mai mult spatiu de expunere, pot fi trimise la adresa diasporaromaneascabayern@gmail.com. VOTUL ESTE COMPLET ANONIM si vine in ajutorul cetateanului roman din Germania.

Asa incepea activitatea mea civica la Munchen in 2014, ca presedinte al Clubului Liberal(PNL).
Acest sondaj a fost gandit pentru a lua pulsul comunitatii romanesti din Germania, si pentru a imbunatati serviciile consulare , acolo unde, prietena mea era proaspat numita consul. Ei bine, povestea a luat o intorsatura macabra. Consulul General Anton Niculescu era in plin scandal cu probleme de natura penala, acoperite cu brio de prietenul sau directorul Directiei Consulare a MAE, Bogdan Stanescu. Prietena mea, a primit intr-o zi un telefon pe filiera Titus Corlatean, ministrul afacerilor externe, prin care i se punea in vedere ca trebuie sa incedez acest sondaj de opinie daca vrea sa mai ramana in minister. Sub impulsul protectiei prietenei mele, care tocmai incepuse tratamentul pentru o boala cruda de care tocmai fusese diagnosticata, am cedat, si am renuntat sa mai scriu, sa mai fac sondaje, sau sa iau pulsul diasporei sa ofer informatii utile pe care comunicatorii MAE nu sunt in stare sa o faca(pentru ei, diaspora e proasta) La alegerile din noiembrie 2014, am refuzat sa fac parte din comisia de votare  din parte PNL(desi eram pe lista BEC), anuntand prieteni deputati PNL, dar si membri din staful de conducere, ca imi este imposibil sa fiu in sectia de vot, intrucat as putea fi din nou santajat, de Anton Niculescu prin Titus Corlatan(care a devenit uman si de gasit la telefon abia dupa ce a fost nevoit sa demisioneze), important pentru mine era ca prietena mea sa primeasca tratamentul de care in tara nu ar fi avut parte, iar in lipsa acestuia, viata i-ar fi fost pusa in pericol. Chiar daca nu am fost in sectia de votare, am fost cel care am postat si trimis catre presa din tara imagini cu multimea de la Muenchen, incercand in acest fel sa sanctionez abuzul unui sistem securist care imi restrangea drepturi fundamentale la libera exprimare si vot. Povestea este binecunoscuta de foarte multi liberali si ziaristi care au ramas consternati de mojicia unor oameni de a se tine de functii si a ascunde adevarata fata a diplomatiei romanesti si care voiau sa ia atutudine, eu stopandu-i pentru binele prietenei mele. Imi cer iertare liberalilor mei care cred ca i-am ignorat, dar eu nu am facut decat sa pregatesc materialele pentru o lupta cu un sistem bolsevic, de restrangere a libertatilor, din partea unor securisti , asa cum s-a intamplat si la alegerile din noiembrie 2014. Intr-un raspuns trimis de consulul general Anton Niculescu legat de acuzatia de santaj, stimabilul cetatean platit din bani publici, invoca regulamente ale MAE care interzic libertarea de exprimare dar permit santajul? Interzic libertati pentru a musamaliza acte de coruptie si abuzuri grosolane in serviciu, amantlacuri si parsivenie umana.
 Acum , dupa ce prietena mea s-a convins ca nu este locul ei intr-un buboi plin de puroi asa cum este MAE nereformat (iertare adevaratilor diplomati care prin munca lor isi merita statutul), la adapostul unei linisti medicale, imi permit sa nu las aceste fapte nepedepsite, iar organele in drept sa faca dreptate.

Domnule Titus Corlatan, domnule Anton Niculescu, Domnule dir Bogdan Stanescu, 
Cap II, Drepturi si libertati fundamentale, 
Art 30 Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
si Juramantul de credinta fata de statul roman:
Jur să promovez şi să apăr interesele României şi ale cetăţenilor români în relaţiile internaţionale. Jur să-mi îndeplinesc cu responsabilitate, loialitate şi demnitate atribuţiile care îmi revin în promovarea politicii externe a României. Jur să respect Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, angajamentele internaţionale asumate de România, cu păstrarea strictă a secretului şi confidenţialităţii asupra informaţiilor pe care le deţin ca membru al Corpului diplomatic şi consular al României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu

Catalin ONCIU

Germania elimină complet taxele de şcolarizare din universităţile de stat

Cursurile de la toate universităţile de stat din Germania vor fi gratuite de anul acesta, după ce regiunea Saxonia Inferioară, ultima în care se mai percepeau taxe universitare, s-a conformat unui trend început în anul 2008, scrie ZME Science.

Taxele de şcolarizare de la universităţi au apărut în Germania în urma unei decizii politice, şi au dispărut în acelaşi context după doar câţiva ani.

Susţinătorii politicii de modernizare a Germaniei după reunificarea din 1990 au militat pentru introducerea în lege a  posibilităţii de taxare la nivel academic, iar în 2005 un tribunal le-a dat dreptate, atâta timp cât tarifele introduse erau "moderate" şi putea fi finanţate cu "împrumuturi mici".

Şapte din cele zece regiuni ale Germaniai au introdus taxe în urma acestei decizii juridice, iar creditorii locali au început deja să vadă formarea unei pieţe. Reacţia populaţiei nu a fost însă favorabilă noului sistem, generând proteste masive, în special în Hesse, unde studenţii au criticat îndelung taxele.

O iniţiativă civică a adunat 70.000 de semnături pentru o petiţie care cerea eliminarea tarifelor, iar în 2008, Uniunea Creştin-Democrată proaspăt instalată a putere cu ajutorul voturilor studenţilor a decis scoaterea taxelor.

Germania are 380 de universităţi acreditate, dintre care circa 80 private şi alte aproximativ 40 administrate de biserică, conform studying-in-germany.org.

Sursa: http://www.zf.ro/business-international/germania-elimina-complet-taxele-de-scolarizare-din-universitatile-de-stat-13362202

Intra pe linkul nostru si da join pentru a intra in comunitatea diasporei romanesti:

https://www.facebook.com/groups/248785611999227/

Ministrul Muncii german: Ne bucurăm de forţa de muncă românească, ne ajută să stabilizăm piaţa muncii

Ministrul federal al Muncii din Germania, Andrea Nahles, a declarat joi, la Bucureşti, că românii care lucrează în Germania sunt bine integraţi pe piaţa muncii şi în societate, demnitarul adăugând că "ne bucurăm" de prezenţa acestei forţe de muncă, pentru că ajută la stabilizarea pieţei muncii.

Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,Rovana Plumb, a declarat joi, după întâlnirea pe care a avut-o la Guvern cu omologul german, că 287.000 de români trăiesc şi muncesc în Germania, contribuind astfel la economia acestei ţări.

Ministrul federal al Muncii şi Afacerilor Sociale din Germania, Andrea Nahles, a confirmat această cifră, precizând că cetăţenii români sunt foarte bine integraţi în ţara sa.

"Am observat că în Germania există un număr de muncitori din România care sunt foarte bine integraţi pe piaţa muncii de acolo şi în societatea germană. Doresc să reconfirm acest aspect. Sigur că există în Germania o serie întreagă de probleme demografice, fapt pentru care ne bucurăm de prezenţa forţei de muncă din România, care ne ajută activ să stabilizăm piaţa forţei de muncă", a spus demnitarul german.

În opinia ministrului german al Muncii, libera circulaţie a forţei de muncă este benefică pentru întreaga Europă, iar problemele care apar din această cauză sunt, de fapt, izolate.

"Cred că este bine că lucrurile stau astfel. Cred că libera circulaţie a forţei de muncă în Europa este exact ce ne-am dorit. Dacă există, totuşi, probleme în oraşe singulare, cred că totuşi linia generală este că ne bucurăm de prezenţa acestei forţe de muncă bine integrată şi calificată", a declarat Andrea Nahles.
Sursa: http://www.mediafax.ro/social/ministrul-muncii-german-ne-bucuram-de-forta-de-munca-romaneasca-ne-ajuta-sa-stabilizam-piata-muncii-13361858

Intra pe linkul nostru si da join pentru a intra in comunitatea diasporei romanesti:
https://www.facebook.com/groups/248785611999227/

TEODOROVICI: ROMÂNII DIN STRĂINĂTATE VOR PRIMI BANI SĂ-ŞI FACĂ FIRME CU PUNCTE DE LUCRU ÎN AFARA ȚĂRII

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat că românii din diaspora vor putea accesa fonduri europene prin POSDRU, pentru a învăţa meserii căutate pe piaţa externă şi pentru a-şi deschide afaceri, cu puncte de lucru în străinătate, condiţia fiind ca sediile firmelor să fie în România.

“Ne gândim la o schemă de finanţare pentru comunităţile de români, ceva ce până acum nu s-a mai făcut. Vizăm cel puţin două zone: o dată să pregătim românii din afara ţării noastre, fie că sunt şomeri, fie absolvenţi ai unei forme de învăţământ, fie alte categorii, pentru a-şi putea găsi mai uşor un loc de muncă, din PODSRU al nostru, cu bani europeni, fiindcă avem o axă dedicată acestui tip de finanţare. Acesta ar fi un element, iar al doilea chiar să-şi facă mici afaceri acolo unde locuiesc, dar companiile să se deschidă în România, pentru ca noi, în România, să luăm totuşi taxele şi impozitele unei afaceri pe care o instituim într-un mediu economic, să spunem mult mai facil, poate, dar afacerea să se facă strict de români, cu români”, a declarat Eugen Teodorovici, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, la Bistriţa.

Răspunzând unei întrebări, Teodorovici a spus că sediul firmelor trebuie să fie în România, iar în străinătate acestea să aibă doar puncte de lucru sau sucursale.

“Asta este şi ideea. Cele două zone să fie acoperite şi în acest fel toată lumea va câştiga. Statul respectiv va spune că e în regulă fiindcă tu creezi locuri de muncă cu banii tăi, românul de aici nu se mai bate cu spaniolul meu pe un loc de muncă, al tău îl pregăteşti şi, dacă e bun şi face faţă, am de câştigat ca servicii prestate, iar tu ca firmă în România, unde românul e angajat, ai taxele şi impozitele la tine la buget, deci este un win-win situation. E o idee nouă care sper să fie şi aplicată”, a afirmat ministrul, citat de corespondentul MEDIAFAX.

Teodorovici a spus că va trebui să facă personal o analiză la minister pentru a vedea câţi bani se vor aloca pentru această taxă.

“Trebuie să vedem exact câte sunt comunităţile de români şi câţi bani să punem. E vorba de nişte economii pe care le avem acum, deci suma nu va fi foarte mare, însă câteva zeci de milioane de euro vor fi. Când am vorbit despre asta la întâlnirea cu românii din diaspora au fost foarte încântaţi fiindcă au spus că e o chestiune pragmatică de care au nevoie”, a spus Teodorovici.

El a explicat că, în privinţa formării profesionale, se va merge pe meserii căutate pe piaţa locală.

“Mergem pe acele zone de pregătire de care are nevoie piaţa locală, iar românii pot primi, cu acea pregătire, un job foarte bine plătit. Eu am interesul, chiar dacă va locui acolo, ca el să fie foarte bine plătit în cazul în care se întoarce în ţară să fie la fel bine pregătit pentru ca aici, când vine, să aibă deja mult mai multe şanse să găsească un loc de muncă sau să-şi mute afacerea pe care o dezvoltă prin cea de-a doua componentă. E o chestiune extreme de proactivă”, a explicat Teodorovici.

Pe de altă parte, el a precizat că anul trecut au intrat în România 2,8 miliarde de euro, bani europeni, ceea ce a dus la creşterea PIB cu peste 2%, iar anul acesta au intrat două miliarde de euro, până la sfârşitul anului estimându-se că vor intra în jur de 3,4 miliarde de euro.

Sursa: http://cititulnudoare.ro/teodorovici-romanii-din-strainatate-vor-primi-bani-sa-si-faca-firme-cu-puncte-de-lucru-in-afara-tarii/

Cum a ajuns un român să fie ales primar în Germania

EXEMPLU Un român sadea a ajuns primar în Germania, ţară cunoscută pentru naţionalism şi pentru atitudinea rezervată faţă de străini. Printre atuurile lui Ştefan Guzu s-au numărat apropierea de comunitatea care l-a ales şi proiectele pe care le pregăteşte pentru comuna Ivenack, unde se află unii dintre cei mai bătrâni stejari din Europa.

Ştefan Guzu este un român care şi-a împlinit visul de a fi poliţist în Germania şi care, datorită inimii sale mari şi a implicării în tot felul de proiecte sociale, a câştigat încrederea nemţilor. Oamenii l-au ales, anul acesta, primar în comuna Ivenack, unde vieţuiesc cei mai bătrâni stejari din Europa.

Familie cu 13 copii

Guzu are 47 de ani şi provine din cea mai numeroasă familie din comuna bistriţeană Poiana Ilvei, o localitate pitorească de munte de la poalele Rodnei. Ştefan Guzu este al patrulea dintre cei 13 copii. Tatăl său, pe care îl cheamă tot Ştefan, are acum 67 de ani şi este mândru de cei nouă băieţi şi de cele patru fete care i-au dăruit, în total, 17 nepoţi. Aproape 50 de ani a muncit la cariera de piatră din comună. Niciunul dintre cei 13 copii nu l-a urmat la cariera de piatră, pentru că domnul Guzu a ţinut ca toţi să înveţe carte. Şapte dintre copiii săi s-au stabilit în alte ţări: trei în Italia, doi în Anglia, unul în Spania şi unul în Germania. Şase dintre copii încă se mai află în ţară: unul la Timişoara, iar cinci - în localităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Abia o dată la câţiva ani se întâlnesc toţi cei 13 copii acasă, la Poiana Ilvei, în căsuţa ridicată de bătrânul Guzu. Curtea se umple de viaţă, când cei 17 nepoţi ai săi născocesc te miri ce jocuri. Deşi este mândru de toţi copiii săi, Ştefan Guzu pare mai apropiat de fiul care îi şi poartă numele şi care a ajuns să fie ales primar într-o comună din Germania.

„S-a realizat fain. Nu şi-a găsit aici de lucru ce şi-a dorit şi a reuşit acolo. E un om deştept şi are capacitatea de a conduce”, ne spune Ştefan Guzu, care şi-a întâmpinat, cu lacrimi în ochi, fiul, la ultima vizită a acestuia acasă, în această lună.

Căsătorit cu o nemţoaică

Ştefan Guzu junior a plecat prima dată în Germania în iarna lui 1992, pe când avea doar 25 de ani. A cerut azil politic, însă după doi ani i s-a respins cererea şi a fost nevoit să se întoarcă. Înainte să ia calea străinătăţii, Ştefan era angajat al Regionalei CFR Iaşi ca simplu muncitor şi se ocupa de lucrări poduri şi alte construcţii.

În 1994 s-a întors în Germania. Divorţat de femeia cu care avea două fete (pe atunci în vârstă de doar câţiva ani), Ştefan Guzu cunoaşte o nemţoaică de care se îndrăgosteşte şi cu care se căsătoreşte în 1996. Soţia refuză să vină şi să locuiască în România, iar bărbatul se vede nevoit să se adapteze într-o naţie care nu-i privea pe români cu ochi buni şi care credea despre ei că sunt oameni care mai degrabă comit fărădelegi.

În căutarea jobului visat

Rămas în Germania, a început să-şi caute un loc de muncă. După ce şi-a trimis CV-uri cu zecile la firme nemţeşti, Guzu a apelat la ajutorul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la un departament special care ajuta străinii să se integreze în Germania.

„Nu aveam un loc de muncă şi am fost testat de agenţie pentru a se vedea ce meserie mi se potriveşte. Mi s-a propus să mă recalific în meşteşugărit şi atunci le-am spus că nu mă descurc pentru că am două mâini stângi”, îşi aminteşte, amuzat, el.

Visul său era să devină poliţist. Dorinţa i-a împărtăşit-o şi nemţoaicei de la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă. „Femeia a zâmbit şi a spus: < >. N-a uitat însă de mine şi, după câteva luni, m-a sunat şi m-a rugat să merg la ea pentru că are o veste bună. Exista posibilitatea, cu aprobarea Ministerului de Interne, să-mi trimit actele pentru a da examene la Şcoala de Subofiţeri”, povesteşte bărbatul.

Poliţist prin excepţie

După nici două săptămâni, Ştefan Guzu are parte de o dezamăgire: e respins de Şcoala de Subofiţeri. Depăşise vârsta de înscriere cu un an, vârsta maximă fiind 28 de ani, iar el avea deja 29.

„Eram distrus”, îşi aminteşte primarul-poliţist. Socrul său, şi el fost şef de poliţie, a sunat la Şcoala de Subofiţeri şi a întrebat dacă nu există excepţii. Exista una, dar aceasta se făcea doar cu aprobarea Ministrului de Interne.
Bistriţeanul i-a trimis o cerere ministrului, iar în nici două săptămâni i s-a oferit posibilitatea să susţină examenele de intrare la Şcoala de Subofiţeri.

„Am fost 25 de persoane străine de şase naţionalităţi, turci, danezi, ruşi, o poloneză, un ucrainean şi eu. Doar 5 persoane din cele 25 au reuşit să treacă de acest examen, iar după doi ani, doar eu şi un coleg rus terminam şcoala şi deveneam poliţişti cu acte”, explică Ştefan Guzu.

Nu ştia o boabă germană

În 1992, când a ajuns prima dată în Germania, românul nu ştia o boabă de germană. În 1996 vorbea destul de bine, dar nu suficient de bine încât să poată termina Şcoala de Subofiţeri. Reprezentanţii instituţiei de învăţământ au fost înţelegători şi i-au oferit inclusiv cursuri de limbă.

Au urmat cursuri de specializare, dar şi Şcoala de Ofiţeri pe care a terminat-o cu succes. Noua diplomă l-a ajutat să aibă funcţii de conducere din 2004 încoace - şef de cabinet, ofiţer de presă, dar şi şef de tură la poliţia de autostradă, funcţie pe care o îndeplineşte şi în prezent.

În timp ce era poliţist, Ştefan Guzu se implica foarte mult în comunitatea din Ivenack. Ajuta la diverse proiecte sociale şi sprijinea organizarea unor evenimente culturale, la cererea pompierilor voluntari din comună.

În luna mai a fost ales primar cu 58,6%

„În urmă cu 7-8 ani, pompierii voluntari mi-au sugerat să candidez pentru funcţia de primar, iar atunci i-am refuzat din lipsă de timp. Eram plecat 12-14 ore pe zi la muncă, iar la final de săptămână eram plecat în străinătate. Anul acesta, când mi s-a propus iarăşi, am spus să încerc, ca independent”, povesteşte Ştefan Guzu.

A urmat o campanie electorală ca la carte, cu pliante şi întâlniri cu locuitorii comunei. Alegerile au avut loc, anul acesta, pe 25 mai, odată cu alegerile europene.

Candidaţi pentru fotoliul de primar al comunei Ivenack au fost românul Ştefan Guzu şi neamţul Lüker Roland, ambii fără să aibă în spate vreun partid. Dintre cei 747 de cetăţeni cu drept de vot s-au prezentat la urne 455 de nemţi. 265, adică aproximativ 58,6%, i-au acordat votul românului, în timp ce Lüker Roland a fost votat de numai 187 de persoane.

„Nu a ştiut nimeni ce am de gând, nici fraţii mei,  nici prietenii nu mi-au cunoscut intenţiile. Abia după ce am ieşit primar le-am spus”, mărturiseşte Ştefan Guzu.

Mai neamţ decât nemţii

De la imigrantul care nu îşi găsea de lucru la poliţistul pe care nemţii l-au ales să-i conducă a fost cale lungă. Cum a reuşit Ştefan Guzu să-l învingă pe contracandidatul neamţ la alegerile locale şi să le cucerească inimile locuitorilor din Ivenack?

„Totul ţine de apropierea de oameni“, crede Ştefan Guzu, care spune că printre atuurile sale se numără apropierea de oameni, implicarea şi realismul proiectelor propuse. „Ca străin şi, în special, ca român nu a fost uşor. A fost un drum foarte lung, mi-a fost foarte greu să relizez tot ceea ce am făcut. Acum, după 18 ani, pot să spune că sunt mândru de realizările mele. Şi prietenii mei de acolo spun că pot să fiu mândru, fiindcă sunt nemţi care nu realizează ceea ce am reuşit eu”, adaugă Ştefan Guzu.

Atitudinea negativă a nemţilor faţă de români, alimentată de fărădelegile comise de conaţionalii noştri în Germania anilor ‘90, nu a fost uşor de înghiţit şi a fost simţită din plin de Ştefan, care spune că a izbutit prin corectitudine şi muncă.

“Prietenia se bazează, aici, pe fapte”

„La început am simţit că sunt reticienţi, însă apoi, pe măsură ce mă cunoşteau, dispărea acea reticienţă. Nemţii sunt atenţi cu cine se împrietenesc, iar când îţi acordă prietenia îţi dau practic tot ceea ce au. La ei, prietenia nu este doar un cuvânt, prietenia se bazează mult pe fapte”, explică primarul-poliţist.

Românul recunoaşte că atitudinea sa l-a ajutat să ajungă primar. „Prietenii îmi spun mai în glumă, mai în serios, că sunt mai neamţ decât nemţii”, completează Ştefan. Tot germanii i-au permis bistriţeanului să îşi îndeplinească visul şi să devină om al legii, după ce Poliţia Română îl respinsese pe motiv că este daltonist.

Care e programul zilnic al lui Ştefan Guzu? După 8 ore petrecute la secţia de poliţie, Ştefan Guzu ajunge la Primărie, unde este ajutat de 8 consilieri, cărora le-a trasat sarcini exacte. Primarii comunelor cu mai puţin de 5.000 de locuitori sunt numiţi în Germania „onorifici” şi li se permite să aibă şi alte job-uri în acelaşi timp. De asemenea, aceştia sunt plătiţi cu sume simbolice, care nu le permit să se întreţină.

Îi scoate pe nemţi la curăţenie

Guzu îşi propune ca în următorii cinci ani să atragă mai mulţi turişti în micuţa comună nemţească, dar şi investitori care să susţină economic zona. Românul vrea să dezvolte voluntariatul şi grupurile de acţiune locală care să îl ajute să păstreze legătura cu cetăţenii săi.

„Eu compar cetăţenii cu o familie. Am luat ca exemplu familia mea, care este una numeroasă. Încerc să fac o comunitate omogenă, în care oamenii să se sprijine şi să se ajute reciproc, exact cum am făcut şi eu cu familia mea. În fiecare sat am ţinut să se organizeze grupuri de iniţiativă, care să mă ajute să păstrez legătura cu comunitatea”, ne explică Ştefan.

Din cauza numărului mic de angajaţi la Primărie, Ştefan Guzu îşi scoate locuitorii la curăţenie de primăvară şi toamnă în sistem voluntar. Dacă românii fug de voluntariat, nemţii sunt încântaţi de iniţiativa primarului importat tocmai de la poalele Munţilor Rodnei.

Ivenack, comuna cu nici 1.000 de locuitori şi 50.000 de turişti pe an

La ultimul recensământ, comuna germană Ivenack, situată în nord-vestul Germaniei şi compusă din 6 sate, număra abia 800-900 de locuitori. Castelele vechilor nobili nemţi şi vestiţii stejari milenari din Ivenack, despre care se spune că sunt cei mai vechi din Europa, atrag anual în jur de 50.000 de turişti din toate colţurile Germaniei şi nu numai.

Cel mai bătrân şi viguros stejar care poate fi găsit la Ivenack are 1.200 de ani. Circumferinţa sa are 11 metri, iar dacă ar fi tăiat, cei 180 de metri cubi de lemn rezultaţi ar încăpea în două camioane de mărime medie.

Stejarii milenari de la Ivenack au rezistat de-a lungul timpului şi datorită parcului de căprioare creat în secolul al XVIII-lea. În anii 1900 mai existau 11 stejari milenari, iar acum mai sunt doar şase. Alături de aceşti şase stejari mai sunt câţiva „mai tineri“ - cu vârste cuprinse între 300 şi 500 de ani.

Ştefan Guzu nu a uitat de comunitatea de unde a plecat

Poliţistul-primar din Germania încearcă să sprijine cum poate judeţul natal. În 2003, bistriţeanul a intrat într-o asociaţie internaţională a poliţiştilor şi a reuşit să pună pe picioare o asociaţie de prietenie româno-germană, care sprijină relaţiile de colaborare între poliţia germană şi cea românească.

Asociaţia a ajutat însă mai multe instituţii din judeţul Bistriţa-Năsăud. În 2013, Liceul de Muzică „Tudor Jarda” din Bistriţa primea de la asociaţie instrumente muzicale noi în valoare de 10.000 de euro, iar anul acesta, asociaţia a sprijinit Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa şi un azil de bătrâni cu 50 de cărucioare şi dispozitive pentru persoanele cu dizabilităţi.

Luna aceasta, primăria comunei Poiana Ilvei a primit o maşină de pompieri cu tracţiune 4X4, graţie Asociaţiei de Prietenie Româno-Germane, al cărei vicepreşedinte este tocmai Ştefan Guzu.

Sursa: https://ro.stiri.yahoo.com/cum-ajuns-un-român-să-fie-ales-primar-050347659.html

SONDAJ – GERMANIA – CEA MAI SIMPATIZATA TARA DE ROMANI, RUSIA – LA POLUL OPUS

Germania este cea mai simpatizata tara de catre romani, in timp ce Rusia se afla la polul opus, potrivit unui sondaj INSCOP. 84,3% dintre romani declara ca au un sentiment pozitiv legat de Germania. in acest top al sentimentelor pozitive urmeaza Marea Britanie — 83,5%, Spania — 83,2%, Italia — 81%, Olanda — 79,3%, Franta — 77,9%. 

De asemenea, cercetarea releva caStatele Unite au o cota de popularitate de 77,5%, fiind urmate de Belgia cu 74,3%, Japonia (74%), Republica Moldova cu 68,8% si Grecia cu 68,2%.  In a doua parte a ierarhiei se regasesc China (64,3%), Serbia (56,1%), Turcia (55,9%), Bulgaria (52,5%), Ucraina (45,2%). Topul este incheiat de Ungaria (40,4%) si Rusia (37%).
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevarul in perioada 1-6 iulie. Volumul esantionului a fost de 1.055 persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste 18 ani.  Eroarea maxima admisa a datelor este de ą 3%, la un grad de incredere de 95%, esantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic. 

Chestionarele au fost aplicate in 38 de judete si Municipiul Bucuresti, intr-un total de 75 de localitati (orase mari, medii si mici, comune, sate). Esantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensamantului populatiei din 2011.
Sursa: http://cititulnudoare.ro/sondaj-germania-cea-mai-simpatizata-tara-de-romani-rusia-la-polul-opus/